Creșterea numărului de infarcte și importanța diagnosticului și tratamentului
În ultimii ani, incidența infarctului miocardic a crescut semnificativ. Bolile cardiovasculare sunt mai frecvente la bărbați, în special după o anumită vârstă, iar la femei apar mai ales după menopauză.
Una dintre arterele care hrănesc inima poate deveni blocată, ceea ce poate afecta zona contractilă a inimii. Inima are trei artere principale care transportă sângele, iar ramurile acestora hrănesc mușchiul inimii și permit o pompare eficientă a sângelui. Dacă una dintre aceste artere este blocată, mușchiul inimii suferă de lipsă de oxigen și nutrienți, ceea ce poate duce la o presiune și un efort suplimentar asupra inimii.
Pacienții percep infarctul miocardic ca o senzație de presiune, durere, constricție sau blocaj în piept. Unii oameni pot experimenta transpirații reci sau dureri în umăr și spate. În astfel de situații, o evaluare detaliată a sănătății cardiovasculare este necesară, iar consultarea urgentă a unui spital este recomandată.
Angiografia: Cel Mai Bun Metodă de Diagnostic
Pentru pacienții care ajung cu simptome de infarct, prima intervenție include efectuarea unui ECG (electrocardiogramă) și trimiterea pacientului la laboratorul de angiografie pentru investigații suplimentare. Dacă starea pacientului nu este critică, angiografia imediată nu este efectuată, ci se face o examinare completă, teste de sânge, ECG și teste de efort. Dacă este necesar, angiografia se programează în câteva zile.
Angiografia oferă imagini clare ale arterelor inimii, ajutând specialiștii să determine numărul și poziția blocajelor arteriale. Standardul de aur pentru diagnosticarea bolilor cardiovasculare este angiografia, deoarece permite vizualizarea precisă a arterelor inimii.
Dacă blocajul este minor, cardiologul care efectuează angiografia dilată artera și introduce un stent, deschizând zona afectată. Acest tip de intervenție minim invazivă este soluția ideală. Cu toate acestea, dacă există blocaje multiple în trei sau patru artere, chirurgia de bypass cardiac deschis este recomandată.
Care sunt riscurile intervenției chirurgicale de bypass?
Deoarece chirurgia de bypass este o procedură complexă, pacientul trebuie să înțeleagă clar riscurile, rata de succes și procesul de recuperare. Spre deosebire de implantarea unui stent, chirurgia de bypass nu implică materiale străine, ci folosește arterele sănătoase ale pacientului. Arterele utilizate în bypass durează mult mai mult decât un stent—în timp ce stenturile se pot bloca după 5–7 ani, arterele bypass rămân deschise timp de 10–15 ani, oferind o soluție mai durabilă și eficientă.
Pacienții sunt pregătiți pentru operație timp de 3–4 ore, efectuând teste de sânge, radiografie pulmonară, teste de funcție respiratorie și ecografie a arterelor carotide. Înainte de anestezie generală, pacienții trebuie să fie pe stomacul gol. Operația durează aproximativ 2–2,5 ore, iar trezirea din anestezie durează 3–4 ore. Prima zi se petrece în secția de terapie intensivă, după care pacientul este transferat în salon, încurajat să meargă și externat în aproximativ 4–5 zile. Vindecarea completă a rănilor durează 3–4 săptămâni, timp în care un însoțitor trebuie să fie alături de pacient, iar după o lună, pacientul își poate relua activitățile normale.
Dacă pacientul nu are alte afecțiuni severe, riscul intervenției chirurgicale de bypass este relativ scăzut (1–2%). Cu toate acestea, dacă pacientul suferă de insuficiență renală, astm, BPOC, obezitate sau vârstă înaintată, riscul poate crește până la 20–30%.
Persoanele cu antecedente familiale de boli cardiovasculare trebuie să fie atente!
Anumiți factori de risc cresc probabilitatea bolilor cardiovasculare, precum fumatul, diabetul, hipertensiunea și colesterolul ridicat. În aceste grupuri, afecțiunile cardiovasculare pot apărea chiar și la tineri, în special la bărbați.
Dacă un membru al familiei a suferit o intervenție de stent sau bypass, este important să se facă screening geneticpentru riscuri în rândul rudelor de gradul întâi. Multe persoane nu sunt conștiente de riscurile ereditare, de aceea este important să efectueze controale medicale regulate. ECG, ecocardiografia și testele de efort sunt metode simple de detectare a bolilor cardiovasculare.
Nu vă temeți de infarct—verificați-vă sănătatea! Dacă aveți preocupări, consultați un medic cât mai curând posibil, deoarece opțiunile de tratament au evoluat semnificativ.