Coloana vertebrală și Hernia de disc cervicală

Coloana vertebrală este formată dintr-o serie de vertebre interconectate. Discurile intervertebrale acționează ca niște amortizoare, facilitând mișcarea, îndoirea și rotația gâtului și spatelui.

Fiecare disc are un strat exterior dur, numit "anulus fibrosus", și un centru gelatinos, numit "nucleus pulposus". Îmbătrânirea sau microtraumele pot provoca leziuni și rupturi în stratul exterior, determinând prolapsul discului în canalul spinal, unde trec nervii și măduva spinării. Această afecțiune se numește hernie de disc.

Când hernia de disc apare în gât, se numește hernie de disc cervicală. Aceasta poate comprima nervii, cauzând durere, amorțeală sau slăbiciune în brațe. În cazuri rare, poate afecta măduva spinării, ducând la probleme la nivelul picioarelor.

Diagnosticul Herniei de Disc Cervicale

Medicul va începe prin evaluarea începutului, naturii și distribuției durerii. Examinarea forței musculare, sensibilității și reflexelor permite determinarea severității și locației herniei de disc.

Diagnosticul poate fi confirmat prin imagistică medicală, precum radiografie, tomografie computerizată (CT) sau rezonanță magnetică (RMN).

Opțiuni de Tratament

Majoritatea hernilor de disc cervicale se vindecă fără intervenție chirurgicală. Prin urmare, tratamentul non-chirurgical este prima opțiune.

Medicul poate recomanda:

• Perioade scurte de repaus,

• Limitarea mișcărilor gâtului,

• Medicamente antiinflamatorii,

• Analgezice pentru controlul durerii,

• Fizioterapie și exerciții speciale,

• Injecții cu steroizi epidurali.

Scopul tratamentului non-chirurgical este reducerea iritației nervoase, ameliorarea durerii și îmbunătățirea funcției fizice. Multe persoane beneficiază de programe structurate de îngrijire care combină mai multe terapii. Exercițiile pentru gât pot fi efectuate acasă, însă un fizioterapeut poate ajuta cu un plan de exerciții mai structurat.

Tratamentul Chirurgical

Intervenția chirurgicală este necesară dacă pacientul:

• Nu răspunde la tratamentele medicamentoase,

• Prezintă o pierdere semnificativă de forță,

• Are o compresie severă a măduvei spinării.

Scopul chirurgiei este îndepărtarea părții discului care comprimă măduva spinării sau nervii. Aceasta se realizează prin discectomie.

În funcție de locația herniei de disc, chirurgul poate alege o abordare anterioară (din față) sau posterioară (din spate)a gâtului. Alegerea metodei depinde de:

• Poziția exactă a herniei de disc,

• Experiența chirurgului,

• Diferite factori tehnici.

În ambele abordări, materialul discului care exercită presiune este îndepărtat, iar rezultatele sunt, în general, favorabile.

În cazul abordării anterioare, materialul eliminat poate fi înlocuit cu un transplant osos sau o proteză care păstrează mobilitatea. Medicul dumneavoastră vă va explica raționamentul și implicațiile acestei proceduri.

Pacienții pot fi externați a doua zi după operație. Medicul va oferi recomandări cu privire la momentul reluării activităților zilnice. Chiar și după o operație reușită, fizioterapia și programele de reabilitare ajută pacienții să își recâștige mobilitatea mai rapid.

Riscuri și Posibile Complicații

Majoritatea pacienților răspund bine la discectomie, dar ca orice intervenție chirurgicală, aceasta implică anumite riscuri, inclusiv:

• Sângerare,

• Infecție,

• Leziuni ale nervilor sau măduvei spinării.

În cazul chirurgiei anterioare, pot apărea complicații rare, precum răgușeala sau dificultăți de înghițire, dar acestea sunt de obicei temporare și foarte rare.

De asemenea, durerea poate persista după operație, iar simptomele se pot întoarce. Aproximativ 3–5% dintre pacienți pot suferi o recurență a herniei de disc, necesitând tratament suplimentar în viitor.