Boala arterelor coronare: Diagnostic și procedura de angiografie

Cel mai frecvent tip de boală de inimă este boala arterelor coronare. Dacă nu este tratată, continuă să fie cea mai frecventă cauză de deces atât în țara noastră, cât și la nivel mondial. Boala coronariană progresează din cauza îngroșării pereților arteriali sau îngustării arterelor coronare, care sunt responsabile pentru alimentarea mușchiului inimii cu sânge.

Importanța angiografiei coronariene

Cel mai bun test de diagnostic pentru boala coronariană este angiografia coronariană. În ciuda progreselor tehnologice, niciun alt test nu a reușit să înlocuiască angiografia coronariană. În timpul procedurii, un cateter (un tub subțire) este introdus într-o arteră, avansând împotriva fluxului sanguin pentru a ajunge la inimă și a vizualiza vasele de sânge.

Prima angiografie coronariană din istorie a fost realizată în 1958, iar prima angioplastie cu balon (lărgirea unei artere îngustate folosind un balon) a fost efectuată în 1977.

Arterele coronare care alimentează inima formează două sisteme arteriale separate: unul pentru partea dreaptă și altul pentru partea stângă a inimii. Artera coronariană stângă se împarte ulterior în două ramuri, care alimentează fața și spatele inimii.

Procedura de angiografie coronariană

Angiografia coronariană poate fi efectuată prin trei puncte de acces diferite din corp, alese în funcție de structura vasculară a pacientului, capacitatea de a sta nemișcat, riscul de sângerare, și preferințele medicului. Zona de acces este curățată, apoi anesteziată cu un ac fin, și deschisă folosind materiale speciale. După accesul în arteră, cateterul este ghidat spre arterele coronare, iar un lichid de contrast (substanță opacă) este injectat pentru a identifica eventualele blocaje. Pe parcursul procedurii, pacienții sunt conștienți și nu resimt dureri semnificative.

1. Acces prin artera femurală (zona inghinală)

Această metodă este cea mai frecvent utilizată în lume și în România. Implică accesarea arterei femurale din zona inghinală dreaptă sau stângă.

Avantaje:

• Artera femurală este largă, permițând manevrarea mai ușoară și utilizarea unor catetere mai mari.

Dezavantaje:

• Controlul sângerării durează mai mult, astfel că pacienții trebuie să rămână întinși timp de aproximativ 6 ore, cu o greutate de 2–3 kg aplicată pe zona de acces după îndepărtarea cateterului.

• Nervii și arterele sunt apropiate, ceea ce poate duce la leziuni nervoase sau necesitatea unei intervenții chirurgicale.

• Pacienții trebuie să rămână în pat timp de 6 ore, ceea ce poate îngreuna desfășurarea activităților de bază.

2. Acces prin artera brahială (cotul)

Această metodă nu este utilizată frecvent, deoarece nu oferă avantaje semnificative în ceea ce privește confortul și siguranța pacientului. Se utilizează doar în cazuri speciale, cum ar fi dificultăți de acces prin artera femurală.

3. Acces prin artera radială (încheietura mâinii)

Această metodă este din ce în ce mai populară la nivel mondial, fiind mai confortabilă și mai sigură.

Avantaje:

• Mai mult confort și externare mai rapidă.

• Pacienții pot merge la laboratorul de angiografie pe jos și se pot întoarce în salon fără ajutor.

• Zona de acces este sigilată cu un bandaj special, permițând pacienților să se așeze, să meargă la toaletă și să plece acasă în 2–3 ore.

• Pacienții care au primit un balon sau un stent, care trebuie să stea în pat 12 ore după procedură, beneficiază de un confort mai mare cu această tehnică.

• Durere minimă și risc scăzut de leziuni nervoase, deoarece nervii majori nu trec pe lângă artera radială.

• Controlul sângerării este mai ușor, ceea ce face această metodă ideală pentru pacienții care iau medicamente anticoagulante.

• Potrivită pentru pacienții obezi, care pot întâmpina dificultăți în controlul sângerării prin metoda inghinală.

Dezavantaje:

• Artera radială este mai subțire decât artera femurală, ceea ce poate prelungi procedura.

• Risc rar de spasm arterial, care poate îngreuna introducerea cateterului, mai ales la pacienții slabi.

• Materialele utilizate sunt mai fine și mai scumpe, ceea ce crește costul total al procedurii.

Care metodă de angiografie este cea mai bună?

Indiferent de metoda de acces, rezultatele imaginilor angiografice sunt aceleași. Totuși, datorită confortului și riscurilor reduse, metoda prin încheietura mâinii (artera radială) este din ce în ce mai preferată de către pacienți și medici.

Nu uitați: un inimă sănătoasă înseamnă mai mult timp alături de cei dragi!